Laboratorul tenisului de mâine, are Mastersul Next Gen un viitor?
Creat în 2017, Mastersul Next Gen (sau Next Gen ATP Finals) nu este un simplu „mini Masters” pentru cei mai buni opt jucători sub 21 de ani. Pentru ATP, el reprezintă un laborator: un spațiu în care se testează noi reguli, punând în același timp în lumină vedetele de mâine.
Turneul îmbină un ritm intens, o atmosferă relaxată și un spectacol gândit pentru a capta un public contemporan. La jumătatea drumului dintre tradiție și show, el depășește simpla miză a unui trofeu: pune în discuție viitorul tenisului și scoate la iveală talentele chemate să domine circuitul.
TEMERILE ATP ÎN FAȚA SFÂRȘITULUI UNEI ERE
Pentru a înțelege de ce Mastersul Next Gen suscită un asemenea interes, trebuie mai întâi să revenim la esența sa: a arăta cum va arăta tenisul de mâine, atât prin jucători, cât și prin jocul în sine. ATP l-a imaginat ca pe un revelator, un eveniment capabil să condenseze în câteva zile marile tendințe care desenează viitorul circuitului. Formatul este scurt, intensitatea este maximă, dar ambiția este enormă.
În 2016, Roger Federer, accidentat la genunchi apoi la spate, își întrerupe sezonul după Wimbledon. Rafael Nadal, la rândul lui, își tratează o accidentare la încheietura mâinii. Iar Novak Djokovic, deși lider incontestabil al circuitului la începutul sezonului, începe să șovăie și afișează primele semne ale unei pierderi de încredere.
Doar Andy Murray, devenit nr. 1 mondial, pare să fie la apogeul artei sale. De ajuns pentru a stârni o reflecție – și o anumită îngrijorare – în sânul ATP, care își vede superstarurile arătând semne premature de oboseală, chiar dacă declinul lor nu va surveni în cele din urmă decât mai târziu.
În acest climat de incertitudine, Chris Kermode, președintele ATP de la acea vreme, decide să lanseze Next Gen ATP Finals, un turneu gândit ca un instrument indispensabil pentru a pregăti succesiunea Big 4.
„Schimbul de generații vine, trebuie să scoatem în evidență aceste noi talente”
Pe 19 noiembrie 2016 sunt deci fondate oficial Next Gen ATP Finals, noua competiție care va îmbogăți calendarul în anul următor.
Conceptul nu este departe de cel al ATP Finals, care reunește cei mai buni opt jucători ai sezonului. De data aceasta însă, noii veniți și tinerii speranțe (21 de ani sau mai puțin până în 2024, 20 sau mai puțin ulterior) sunt cei care au șansa de a fi în lumina reflectoarelor.
Opt jucători, dintre care unul invitat (wild card), sunt convocați la Milano, orașul gazdă al primelor cinci ediții ale evenimentului.
„ATP are responsabilitatea de a promova mai mulți jucători către un public mult mai larg”, explica Chris Kermode, înainte de a continua: „Avem superstaruri care au transcens sportul în ultimii zece ani și au devenit adevărate icoane mondiale. Dar schimbul de generații vine și trebuie să scoatem în evidență aceste noi talente.”
O căutare a inovației pentru a seduce publicul tânăr
Nu este un secret pentru nimeni: noile generații, și mai ales Generația Z (persoane născute între 1997 și 2012), au crescut odată cu apariția ecranelor (telefoane și tablete), a rețelelor sociale și a abundenței de conținuturi scurte, dinamice și spectaculoase.
Toate acestea se opun esenței însăși a tenisului, un sport în care meciurile, în special la Grand Slam, se pot întinde pe cinci seturi și pot dura patru sau cinci ore, chiar mai mult. În aceste condiții, este dificil să ții atenția tinerilor fără ca aceștia să fie tentați să-și consulte smartphone-ul.
Plecată de la constatarea unui public îmbătrânit — vârsta medie a abonaților Tennis TV era atunci de 61 de ani — ATP a imaginat Next Gen ATP Finals. Ideea: să propună meciuri mai scurte, aproape gândite ca un spectacol, punând în scenă tineri jucători capabili să inspire noua generație și să devină campionii de mâine.
„Oamenilor le place să-și privească idolii, asta nu va crește audiențele”
Deși ideea pare evidentă, crearea acestui eveniment a stârnit un anumit scepticism pe circuit. Andrey Rublev, participant la prima ediție, declara atunci:
„Asta nu va ajuta la creșterea audiențelor. Poate doar la început. Dar tenisul în sine nu va deveni mai popular. Din punctul meu de vedere, ar fi mai bine să fie invitați jucători emblematici precum Roger Federer. Oamenilor le place să-și privească idolii și nimeni nu se interesează cu adevărat de reguli.”
Dacă unele voci, precum cea a lui Rublev, se îndoiesc atunci de impactul real al evenimentului, ATP insistă: pentru a moderniza tenisul, trebuie să ai curajul să-i zdruncini fundațiile. Și este exact pe acest teren — cel al regulilor, al ritmului și al punerii în scenă — că Next Gen ATP Finals se va distinge rapid.
REGULI CARE ZDRUNCINĂ CODURILE TENISULUI
Încă de la prima ediție, Mastersul Next Gen își revendică statutul de laborator de experimentare, în opoziție cu turneele tradiționale ale circuitului, unde orice evoluție stârnește dezbateri și controverse.
Modificarea cea mai spectaculoasă privește formatul meciurilor: nu mai există seturi uneori maraton, ci o confruntare în cinci seturi, fiecare jucat până la patru ghemuri, cu tie-break la 3–3.
Efectul este imediat: începuturi de seturi mai intense și o presiune constantă atât asupra serverului, cât și asupra jucătorului la primire. Fiecare punct contează, cu riscul de a ceda un set foarte rapid.
Pentru a accentua această dinamică, ATP decide de asemenea să suprime avantajele: la 40–40, un punct decisiv tranșează disputa, la fel ca în proba de dublu. Let-ul la serviciu dispare, de asemenea. Dacă mingea atinge banda fileului și cade în careul de serviciu, schimbul continuă.
ELC, noul rege al arbitrajului
În privința arbitrajului, ruptura pare aproape totală. Dacă arbitrul de scaun este mereu prezent pentru a anunța scorul, foștii arbitri de linie sunt înlocuiți de arbitrajul electronic (ELC, Electronic Line Calling în engleză), sistem de arbitraj folosit până atunci doar în caz de challenge (cerere de verificare de către jucători), dar nu pentru a arbitra meciul în direct.
Pentru prima dată în istoria unui turneu ATP, deciziile sunt, așadar, automate, instantanee și indiscutabile. O modalitate de a reduce întreruperile și conflictele de arbitraj.
Este, de altfel, dintre toate inovațiile puse în practică în competiție, cea care va avea ulterior cel mai mare impact asupra circuitelor ATP și WTA.
Un ritm mai rapid între puncte
Gestionarea timpului face, și ea, obiectul unei redesenări totale. Celebrul shot clock impune 25 de secunde între puncte. Un cronometru vizibil pentru toți, amplasat pe panourile de la fundul terenului, care le amintește jucătorilor că nu mai este timp de tergiversări.
Shot clock-ul apare și ca un mesaj implicit adresat unor jucători precum Rafael Nadal sau Novak Djokovic, cunoscuți pentru faptul că își iau timp între puncte și depășesc regulat cele 30 de secunde înainte de a servi. O măsură care are de ce să îi satisfacă pe fanii sătui de aceste rutine uneori judecate interminabile.
O apariție remarcată a coaching-ului, mișcare permisă în tribună
La schimburile de teren, apare o altă modificare majoră.
Prin intermediul unei simple căști audio, jucătorii și antrenorii lor pot comunica pe scurt, asemenea unui inginer mecanic într-o cursă de Formula 1 sau unui director de echipă în cursele cicliste.
În fine, publicului i se oferă o libertate neobișnuită pentru un meci de tenis: intrările, ieșirile și deplasările sunt permise în plin schimb.
Doar fundul terenului, zonă în care jucătorii sunt cel mai des deranjați de mișcări, rămâne excepția. O anomalie pentru puriști, un semn de deschidere pentru cei care visează la un tenis mai viu, mai apropiat de codurile celorlalte sporturi.
Dincolo de formatul inedit, Mastersul Next Gen a triumfat pe plan sportiv: turneul a oferit, într-adevăr, un adevărat trambulin pentru noua generație capabilă să zguduie Big 3 și sateliții săi. Proba, de-a lungul edițiilor, a modelat și a expus noile chipuri destinate să domine circuitul ATP.
O RAMPĂ DE LANSARE PENTRU NOUA GENERAȚIE
În 2017, prima generație chemată să preia ștafeta de la Big 3 este deja bine identificată de amatorii de tenis. Andrey Rublev, sfertfinalist la US Open cu câteva luni mai devreme, Denis Shapovalov – autorul unei răsunătoare victorii asupra lui Nadal la Montreal – Karen Khachanov sau încă Borna Coric figurează printre favoriți.
Totuși, surpriza vine din altă parte: Hyeon Chung, 21 de ani, se impune ca revelația turneului, învingându-l pe Rublev în finală. Câteva săptămâni mai târziu, confirmă că trecerea prin Milano a acționat ca un declic: ajunge până în semifinalele Australian Open, la capătul unui parcurs impresionant, marcat de o victorie asupra lui Novak Djokovic.
Dar, în ciuda potențialului evident, progresia sa va fi apoi frântă de accidentări repetate.
Între Sinner și Alcaraz, frumosul patrimoniu lăsat de Milano
În anul următor, Stefanos Tsitsipas câștigă titlul. Jocul său ofensiv și reverul cu o singură mână, devenit rar pe circuit, confirmă ascensiunea sa: un an mai târziu, se impune la ATP Finals de la Londra, dovadă că Milano dezvăluia mult mai mult decât un simplu potențial.
Apoi vine rândul lui Jannik Sinner, 18 ani și clasat abia pe locul 93 mondial, să strălucească. Fosta speranță a schiului italian domină competiția și triumfă în fața publicului său. Cinci ani mai târziu, va deveni nr. 1 mondial și multiplu campion de Grand Slam.
În 2021, mai apare un alt copil minune: Carlos Alcaraz, tot de 18 ani, viitorul standard-bearer al tenisului spaniol și succesor al lui Rafael Nadal, își domină adversarii și se impune ca revelația turneului. Mai puțin de un an mai târziu, câștigă US Open și devine cel mai tânăr nr. 1 mondial din istorie, ilustrând perfect rolul de trambulin al Mastersului Next Gen.
Ascensiuni frumoase… și câteva deziluzii
De-a lungul celor opt ediții, Mastersul Next Gen a revelat numeroase talente.
Câteva evoluează astăzi în mod regulat între top 10 și top 30: Daniil Medvedev, Karen Khachanov, Andrey Rublev, Holger Rune, Lorenzo Musetti, Alex de Minaur, Ugo Humbert, Alejandro Davidovich Fokina, Jack Draper, Jiri Lehecka, precum și, mai recent, Arthur Fils și Jakub Mensik.
Pentru alții, continuarea a fost mai complicată. Hamad Medjedovic, încoronat în 2023, are dificultăți în a se impune în top 50, Dominic Stricker traversează o perioadă de îndoieli și ia în calcul o pauză în carieră, în timp ce Brandon Nakashima, câștigător în 2022, își așteaptă încă primul titlu pe circuitul principal.
INOVAȚII DEVENITE NORMĂ
Când ATP lansează Mastersul Next Gen în 2017, mulți își imaginează un simplu teren de joacă experimental, un laborator fără consecințe reale asupra circuitului.
Opt ani mai târziu, constatarea este cu totul alta: mai multe inovații testate la Milano au fost adoptate în mod durabil, dovadă că turneul și-a îndeplinit parțial misiunea.
„Pierdem farmecul tenisului”
Transformarea cea mai marcantă rămâne adoptarea arbitrajului electronic integral. Fără arbitri de linie, toate deciziile sunt de acum încredințate ELC, mai rapid, mai fiabil și mai puțin contestat.
Accelerarea acestei tranziții datează din pandemia de Covid-19, care a forțat dispariția temporară a arbitrilor de linie. De atunci, întregul circuit a trecut la sistemul complet electronic.
O utilizare a tehnologiei care nu îi convinge pe toți jucătorii, precum Arthur Fils, nostalgic după arbitrii de linie pe zgură:
„Pierdem farmecul tenisului. Când eram tânăr, era mai multă viață pe teren. Pe hard, merge, dar pe zgură, arbitrii chiar lipsesc.”
Doar Roland Garros încă rezistă: turneul va păstra arbitrii de linie la ediția sa din 2026.
Coaching pods instalate la Melbourne
O altă schimbare devenită indispensabilă: introducerea shot clock-ului de 25 de secunde.
Din 2020, cronometrul dintre două servicii a devenit norma pe circuitele ATP și WTA. O regulă care, de la adoptarea sa, a generat numeroase avertismente pentru depășirea timpului — uneori considerate legitime, alteori mult mai puțin de către jucători.
Mai discretă, dar la fel de esențială, o altă evoluție s-a impus: autorizarea coaching-ului pe teren. Dar nu mai este nevoie de căști pe urechi: începând cu sezonul 2025, jucătorii și jucătoarele pot discuta liber cu antrenorul lor fără teama unei sancțiuni.
Australian Open, inspirat de această nouă libertate, a decis chiar să meargă un pas mai departe: „coaching pods” sunt instalate într-un colț al terenului central, pentru a facilita schimburile dintre jucători și echipa lor.
O noutate care nu a sedus pe deplin: „Toate sporturile evoluează și inovează, iar tenisul nu face excepție. Așa este.” spunea, de exemplu, Alexander Zverev. Stefanos Tsitsipas, la rândul său, recunoscuse că „a râs” când a văzut această nouă creație imaginată de Craig Tiley, directorul turneului.
UN PROIECT PIONIER ÎN CĂUTAREA UNUI AL DOILEA SUFLU
Viitorul Mastersului Next Gen pare astăzi incert. Dacă unele inovații au ajuns în cele din urmă să se impună, altele rămân simple experimente: seturile până la patru ghemuri, suprimarea avantajelor sau abolirea let-ului la serviciu nu vor fi generalizate.
ATP pare, de asemenea, în căutare de prospețime: în 2025, două reguli sunt modificate. Pauza dintre seturi va fi redusă de la 120 la 90 de secunde, iar spectatorii vor beneficia de o libertate totală de mișcare în primele trei ghemuri. Ajustări care dau impresia că instanța conducătoare se învârte în cerc, ca și cum ar fi ajuns aproape la capătul ideilor pentru a reinventa tenisul.
În prezent, interesul pentru turneu pare mai ales sportiv — și din ce în ce mai limitat. În 2024, ATP coboară chiar limita de vârstă la 20 de ani și suprimă wild card-ul local, rareori convingător.
Mutarea turneului la Jeddah (2023–2025), în plină lună decembrie, i-a redus atractivitatea: mulți jucători preferă să se odihnească sau să pregătească sezonul următor. Retragerile se înmulțesc, iar chiar și participanții au uneori dificultăți să se motiveze.
Arthur Fils, în 2024, anunța că abordează competiția „ca pe o săptămână de antrenament”, în timp ce Joao Fonseca, deși câștigător, a renunțat să revină în anul următor.
Denumirea Next Gen folosită ca program de dezvoltare
Dincolo de absența celor mai cunoscute perle ale circuitului, persistă și alte îndoieli. ATP și-a întrerupt, de exemplu, în mod anticipat acordul cu federația saudită, lăsând turneul fără oraș gazdă pentru 2026. Contractul dintre cele două instanțe era valabil totuși până în 2027.
Iar pentru a încerca să prelungească moștenirea termenului „Next Gen”, ATP anunță în 2024 crearea unui sistem care sprijină progresia tinerilor jucători: cei din top 350 sub 20 de ani beneficiază de opt intrări directe pe tabloul principal al turneelor Challenger 125 sau 100, iar cei din top 250 dispun în plus de un wild card la un ATP 250 și de două invitații în calificări.
Dar această reorientare mai largă subliniază, de asemenea, o schimbare de epocă. Într-un moment în care mai multe inovații au fost adoptate, iar altele rămân în stadiul de experiment, Mastersul Next Gen se află, așadar, într-un moment de cotitură.
Slăbit de poziționarea sa în calendar, de scăderea interesului jucătorilor și de incertitudinea în jurul viitorului său, turneul pare să se îndepărteze de ambiția sa inițială pentru a deveni un simplu instrument de dezvoltare. Rămâne de văzut, de acum înainte, ce reprezintă el cu adevărat pentru tenisul modern — și dacă mai are un rol de jucat în anii ce vin.
O MOȘTENIRE SOLIDĂ, UN VIITOR FRAGIL
Opt ani după crearea sa, Mastersul Next Gen lasă o moștenire contrastantă. Conceput ca un laborator pentru modernizarea tenisului și pregătirea perioadei de după Big 3, el a permis testarea unor inovații majore, de la shot clock la arbitrajul electronic, și a revelat anumiți jucători care domină astăzi circuitul, precum Sinner și Alcaraz.
Dar poziționarea sa în calendar, implicarea mai redusă a jucătorilor și evoluția priorităților ATP au sfârșit prin a-i slăbi rolul. Odată cu coborârea limitei de vârstă și dezvoltarea unui program „Next Gen” mai larg, turneul pare de acum în căutare de sens.
Viitorul ne va spune dacă va ști să se reinventeze… sau dacă aparține deja trecutului.
Laboratorul tenisului de mâine, are Mastersul Next Gen un viitor? 
Tenis: adevărurile puțin cunoscute despre intersezon, între odihnă, stres și supraviețuire fizică 
Și dacă tenisul și-ar pierde sufletul? Cazul arbitrajului robotizat, între tradiție și modernitate dezumanizată 
Dosare - Arabia Saudită, accidentări, război și afaceri: culisele fascinante ale tenisului dezvăluite de TennisTemple