Și dacă tenisul și-ar pierde sufletul? Cazul arbitrajului robotizat, între tradiție și modernitate dezumanizată
Într-o societate în continuă evoluție, tehnologia a ajuns inevitabil să ocupe un loc important în viața noastră de zi cu zi. Toate domeniile au fost afectate, iar sportul nu a făcut excepție. De 40 de ani, inovațiile revoluționare, cu o precizie la nivel de milimetru, s-au succedat.
Universul tenisului, bogat printr-o istorie seculară, se confruntă cu apariția unor tehnologii care redefiniesc regulile jocului. În timp ce campionii de ieri se bazau pe instinctul și experiența lor, jucătorii de astăzi beneficiază de instrumente precum asistența video sau hawk-eye.
Acestea permit o justiție mai precisă, dar ridică și întrebări fundamentale despre însăși esența sportului. Acest dosar explorează provocările legate de această tranziție către un arbitraj tehnologic, scoțând în evidență divergențele dintre conservarea tradițiilor și apariția unei modernități percepute uneori ca fiind dezumanizată.
HAWK-EYE, ELC, VIDEO: NOUTĂȚILE CARE ZGUDUIE TENISUL
Prin faptul că permite verificarea validității serviciilor, Cyclope (la care vom reveni mai jos) a deschis calea unei ere în care precizia a devenit esențială pe teren. Această revoluție nu a reprezentat doar o schimbare semnificativă în ecosistemul tenisului, ci a stat și la originea unor decizii majore care i-au urmat. În special introducerea sistemului hawk-eye și, mai recent, a Electronic Line Calling (ELC), precum și a asistenței video.
Sistemul informatic Cyclope, pus în aplicare de ATP și WTA încă din anii 1980, a reprezentat o primă revoluție. La acea vreme, permitea stabilirea faptului dacă serviciul jucătorilor sărea sau nu în zona corectă.
A fost utilizat pentru prima dată la Wimbledon în 1980, înainte de a fi testat la US Open în anul următor, precum și la Australian Open. Apoi, această versiune limitată a lăsat locul sistemului hawk-eye, un instrument tehnologic devenit element esențial în tenis.
Acesta le permite jucătorilor să conteste deciziile arbitrilor de linie dacă consideră că o minge anunțată afară a rămas, de fapt, în interiorul limitelor terenului sau invers. Este un sistem mai fiabil și mai durabil. La douăzeci de ani după prima utilizare a tehnologiei, a apărut și posibilitatea apelurilor la challenge.
Un duel Williams-Capriati decisiv pentru apariția hawk-eye
Ideea de a integra hawk-eye în turneele profesioniste a părut o evidență în 2004. Cu ocazia US Open, hawk-eye a fost pus la dispoziția transmisiunii TV, în timp ce arbitrii nu aveau acces la el pe teren. În sfertul de finală dintre Serena Williams și Jennifer Capriati, telespectatorii au putut fi martorii erorilor care, în cele din urmă, au costat-o meciul pe cea care avea să câștige 23 de titluri de Grand Slam.
„Motivul pentru care hawk-eye a devenit important este că îmi anunțau toate mingile afară, chiar dacă nu erau aproape de linii. Erau anunțate sistematic în afară. Devenea imposibil de jucat”, declara Williams în august 2022.
Iar Christopher Clarey, jurnalist sportiv american și autor de cărți despre tenis, confirma pentru CNBC: „Duelul dintre Williams și Capriati a fost fundamental. În timpul acelui meci, US Open a început să testeze un sistem hawk-eye vizibil la televizor. Publicul larg avea, astfel, mai multe informații decât jucătoarele însele. Era o mare diferență între ceea ce vedeau oamenii și ceea ce se întâmpla, de fapt, pe teren.”
Numeroasele decizii defavorabile Serenei Williams în timpul acelei întâlniri au stârnit, inevitabil, îngrijorări. Datorită acelui meci, obligația de a pune hawk-eye la dispoziția jucătorilor în arene a părut indispensabilă.
La turneul de la Miami din 2006, americanca Jamea Jackson a fost prima care a solicitat posibilitatea de a revedea locul exact în care o minge a atins terenul. În lunile următoare, US Open (2006), Australian Open și Wimbledon (2007) au început să folosească hawk-eye.
ELC, un instrument de precizie la nivel de milimetru
O altă noutate în tenis în ultimii ani este ELC (de la Electronic Line Calling). Acesta permite să se afle, într-o fracțiune de secundă, dacă o minge foarte aproape de linii este în teren sau nu. ELC detectează, de asemenea, în mod automat eventualele greșeli de picior la serviciu.
Un procedeu care a fost utilizat pentru prima dată cu ocazia Next Gen ATP Finals 2017. Odată cu anunțurile automate ale mingilor, arbitrii de linie nu mai sunt necesari și au dispărut treptat de pe terenurile profesioniste.
Ben Figueiredo, directorul inovațiilor hawk-eye în tenis, descrie funcționarea ELC: „Avem camere instalate în jurul întregului teren, calibrate în așa fel încât să capteze poziția jucătorului și a mingii pe toată durata meciului.
De fapt, folosim opt camere din douăsprezece, dar dacă una dintre ele se strică sau are o putere mai mică, acest lucru permite să nu pierdem din precizie. Instalarea completă durează trei zile.
La US Open, avem un total de douăsprezece camere pe fiecare teren, precum și alte șase pentru detectarea greșelilor de picior. În total, avem 204. Precizia sistemului este vizibilă la nivel de milimetru, iar ITF (Federația Internațională de Tenis) a aprobat acest sistem.”
COVID, un punct de cotitură pentru tehnologie în tenis
Hawk-eye a ajuns astfel să fie pe deplin integrat în circuitul profesionist timp de aproximativ cincisprezece ani. Cu toate acestea, tenisul a cunoscut un al doilea moment de cotitură major în timpul pandemiei de COVID-19. În timp ce un număr mare de evenimente erau anulate din cauza contextului sanitar, organismele de conducere au accelerat procesul de „robotizare” a disciplinei.
Astfel, încă din vara lui 2020, US Open a anunțat că ELC va lua locul arbitrilor de linie pe cele două arene cele mai mari din complexul new-yorkez. Terenurile Arthur Ashe și Louis Armstrong au fost echipate atunci în proporție de 100% cu sistemul electronic. Australian Open a urmat exemplul Grand Slam-ului american, devenind câteva luni mai târziu primul Major care a utilizat această tehnologie în proporție de 100%, fără arbitri de linie.
ATP a validat definitiv introducerea ELC în 2023
Pentru a limita cât mai mult riscul de erori, ATP a adoptat ELC în 2023. Acest lucru pecetluiește, în același timp, sfârșitul arbitrilor de linie în turnee începând cu sezonul 2025.
„Este un moment istoric pentru sportul nostru. Tradiția este în centrul tenisului, iar arbitrii de linie au jucat un rol important de-a lungul anilor”, declara Andrea Gaudenzi, președintele ATP, după anunțul introducerii ELC, în 2023.
„Cu toate acestea, avem responsabilitatea de a îmbrățișa inovația și noile tehnologii. Sportul nostru merită cel mai precis sistem de arbitraj posibil și suntem încântați că îl putem implementa pe întregul nostru circuit începând cu 2025”, justifica la acea vreme oficialul italian.
De altfel, trei dintre cele patru turnee de Grand Slam au introdus, de asemenea, această metodă: doar Roland-Garros, disputat pe zgură, continuă să folosească arbitri de linie în timpul celor două săptămâni de competiție. Dezbaterea privind introducerea hawk-eye și a video-ului la Porte d’Auteuil continuă să facă valuri în lumea tenisului.
Video disponibil în marile turnee ATP începând cu 2025
Pentru a completa arsenalul, asistența video și-a făcut, de asemenea, apariția după o inaugurare în cadrul Next Gen ATP Finals 2018. Foarte populară în sporturile colective precum fotbalul și rugby-ul de mai mulți ani, aceasta permite corectarea deciziilor greșite luate de arbitri în anumite faze de joc.
În tenis, poate fi utilizată pentru a vedea dacă o minge a sărit de două ori de cealaltă parte a fileului. ATP a anunțat în februarie 2025 că toate turneele de categoria Masters 1000 vor beneficia de acum înainte de video, ceea ce reprezintă un progres major.
„Arbitrii de scaun vor putea revedea deciziile, în special „not up” (două sărituri), greșelile, „touch” (dacă un adversar atinge ușor mingea), „hindrance” (gênă în timpul unui punct), greșelile de scor și eventualele situații de descalificare. Ceea ce va face arbitrajul mai precis.
Aceasta este continuarea unui an revoluționar pentru acest sport. Pentru prima dată, toate turneele profesioniste, pe toate suprafețele, folosesc sistemul electronic de detectare a greșelilor în timp real, ca parte a eforturilor continue de a oferi standarde cât mai precise pentru jucători și pentru fani”, declara ATP la începutul anului 2025.
TRADIȚIA, ÎNCĂ PREZENTĂ
În timp ce aproape întregul circuit profesionist adoptă arbitrajul electronic, Roland-Garros rămâne fidel arbitrilor săi de linie. O alegere asumată, între respectul pentru tradiții și apărarea unui anumit romantism al tenisului „à la française”.
Roland-Garros, încă reticent față de tehnologie
Singurul Grand Slam disputat pe zgură, Roland-Garros este ultimul dintre cele patru Majors care rezistă introducerii ELC pe circuitul profesionist. Cu o suprafață pe care mingile lasă urme exploatabile de către arbitrul de scaun, organizatorii consideră că nu este necesar să implementeze acest sistem.
Roland-Garros a confirmat, de altfel, într-un comunicat că arbitrii de linie vor fi prezenți cel puțin până în 2026 pentru a perpetua tradiția turneului: „La ediția din 2025, au fost prezenți 404 oficiali de arbitraj. Dintre aceștia, 284 erau reprezentanți francezi provenind din toate ligile din Franța.
Acești arbitri și arbitri de linie sunt selectați riguros dintre aproximativ 30 000 de oficiali din Franța, care arbitrează pe tot parcursul anului în cadrul ligilor, comitetelor departamentale și cluburilor afiliate FFT. Această decizie contribuie la unicitatea Roland-Garros, care este ultimul turneu de Grand Slam ce se bazează pe arbitri de linie.”
Arbitrii de linie, un „aspect uman” pe cale de dispariție
Cu toate acestea, majoritatea jucătorilor militează pentru ca sistemul automatizat să fie introdus și în capitala Franței. Figueiredo înțelege situația: „Revine turneelor să decidă dacă vor să îl folosească sau nu. Știu că Roland-Garros apreciază faptul de a păstra arbitrii de linie și de a-i vedea pe arbitri coborând din scaune pentru a verifica urma mingii.”
„Francezii își pun cu adevărat întrebarea dacă au cu adevărat nevoie de el. În întreaga lume, publicurile au relații diferite cu tradițiile. Simplul fapt de a-i vedea pe arbitri coborând și arătând urma jucătorilor contribuie la perpetuarea acestei obiceiuri. Dacă Roland-Garros decide să instaleze hawk-eye, unde toate deciziile sunt luate în timp real, turneul va pierde acest aspect uman”, completează Clarey.
Hawk-eye are un cost semnificativ
Ben Figueiredo, care cunoaște foarte bine tehnologia utilizată pe terenurile de la US Open, este, totuși, conștient că instalarea camerelor are un preț: „Pe fiecare teren, echipamentul costă aproximativ 100 000 de dolari. Deținem tot materialul și avem, de asemenea, un parteneriat cu USTA (Federația Americană de Tenis) de mai bine de cincisprezece ani. Ei se ocupă de plata tuturor cheltuielilor aici”, explică el.
Christopher Clarey confirmă: „Este foarte scump să instalezi ELC dacă ai un buget limitat și nu este ușor de montat. Este o barieră pentru numeroase turnee mai mici.”
O TEHNOLOGIE OMNIPREZENTĂ, DAR DEFECTUOASĂ
În timp ce tehnologia continuă să revoluționeze lumea tenisului, ea nu este lipsită de limite și controverse. Incidente recente au scos în evidență lacunele și ambiguitățile care persistă, stârnind dezbateri în rândul jucătorilor și arbitrilor de pe circuitul profesionist.
De la incapacitatea de a corecta erori de judecată în momente cruciale până la rigiditatea regulilor care încadrează utilizarea video-ului, aceste exemple arată că tehnologia nu poate garanta întotdeauna echitatea pe teren.
Limitele tehnologiei în tenis
Video-ul a cunoscut câteva probleme. La turul al treilea al US Open 2024 dintre Anna Kalinskaya și Beatriz Haddad Maia, un punct controversat a făcut înconjurul lumii. În timp ce alerga spre fileu, brazilianca a ridicat mingea la o scurtă a adversarei sale. Surprinsă, rusoaica a ratat lovitura următoare. După apelul la video, spectatorii au putut vedea că mingea Kalinskayei sărise de două ori înainte ca Haddad Maia să reușească să o trimită înapoi.
Punctul câștigat de aceasta din urmă nu era, așadar, valabil, dar chiar și după consultarea asistenței video, arbitrul de scaun nu a fost în măsură să infirme decizia inițială. Punctul i-a fost, prin urmare, acordat lui Haddad Maia. Acest incident a reprezentat momentul de cotitură al meciului, iar jucătoarea sud-americană a defilat apoi spre victorie (6-3, 6-1).
Un exemplu similar a avut loc la Australian Open 2025 între Iga Swiatek și Emma Navarro. Poloneza conducea cu 6-1, 2-2, avantaj pe serviciul ei, când o minge scurtă a americancei a obligat-o să urce la fileu. După o contra-scurtă bine plasată, a ajuns să câștige punctul. însă Navarro, care părea să fi văzut că mingea ei precedentă sărise de două ori, i-a cerut arbitrului de scaun utilizarea video-ului.
Totuși, regulamentul este foarte clar în acest caz. Un jucător poate cere video doar dacă se oprește din joc imediat, chiar dacă punctul continuă. O metodă riscantă, după cum afirma chiar Navarro.
„Nu m-am oprit din joc. Am jucat lovitura următoare și acesta este motivul pentru care nu am putut folosi video. Cred că ar fi mai bine să avem posibilitatea reluării chiar dacă continuăm punctul, pentru că totul se întâmplă foarte repede. I-am cerut arbitrului dacă pot revedea punctul, iar ea mi-a spus că nu pot pentru că nu m-am oprit”, a explicat americanca în conferința de presă de după meci.
„Revine arbitrului să ia o decizie”
„Îți joci lovitura, ea îți trimite mingea înapoi, iar tu îți spui că punctul continuă. Știți, în mintea mea mi-am zis că, până la urmă, poate că l-aș fi câștigat jucându-l până la capăt.
Este puțin deprimant să fii nevoit să te oprești în plin schimb. Și apoi, dacă ne oprim și cerem video, este posibil ca mingea să nu fi sărit de două ori. La final, este responsabilitatea arbitrei de scaun să ia o decizie.
Este greu să dai vina pe cineva anume, este o alegere delicată. Regulile ar trebui să fie diferite pentru că ar trebui să putem viziona imaginile pentru a lua o decizie definitivă”, regreta Navarro.
Incidentul Fritz–Nakashima la Cincinnati în 2024
Exemplele de lacune în sistemul hawk-eye și, în special, în ELC sunt numeroase. La Masters 1000 de la Cincinnati 2024, în meciul dintre Taylor Fritz și Brandon Nakashima, o minge ieșită în lungime din limitele terenului a creat o polemică. Fritz s-a oprit pentru scurt timp, gândindu-se că ELC va confirma că urma era, într-adevăr, în afara terenului. Dar punctul a continuat.
Abia câteva lovituri mai târziu arbitrul Greg Allensworth a întrerupt schimbul, înainte de a discuta cu Fritz: „Nu-mi spuneți că trebuie să ne oprim în plin schimb când avem ELC”, i-a spus americanul oficialului ATP. „Vă înțeleg, dar așa funcționează”, i-a răspuns acesta. În cele din urmă, punctul a fost rejucat, deși, în mod logic, ar fi trebuit să îi fie acordat lui Fritz.
TEHNOLOGIA: O EVOLUȚIE REVOLUȚIONARĂ, DAR PERFECTIBILĂ
De la mijlocul anilor 2000, tehnologia a ocupat un loc foarte important în tenis. Hawk-eye, automatizarea anunțurilor, video: totul este făcut pentru a ușura munca arbitrilor de scaun.
Echiparea terenurilor cu sisteme de arbitraj automatizate reprezintă un moment de cotitură important în istoria acestui sport. Dacă aceste progrese oferă garanții incontestabile în materie de precizie și echitate, ele ridică, totuși, întrebări cu privire la viitorul interacțiunilor umane în timpul meciurilor.
Păstrarea spiritului tradițional al jocului se vede, de asemenea, amenințată. Căutarea unui echilibru între inovație și respectarea valorilor fondatoare pare esențială pentru ca lumea tenisului să își păstreze farmecul și autenticitatea.
O piață a tehnologiei în sport aflată în continuă dezvoltare
Până în 2030, piața tehnologiei în sport ar trebui să ajungă la 25,7 miliarde de dolari, ceea ce ar reprezenta o creștere de 26% față de 2023. În ceea ce privește tenisul, acest sport ar urma să se „robotizeze” din ce în ce mai mult, odată cu introducerea ELC și a video-ului în aproape toate turneele profesioniste.
Doar Roland-Garros mai are încredere în arbitrii de linie. Totuși, numeroasele polemici privind urmele pe zgură, precum și cererile mai multor jucători de a introduce tehnologia la Paris rămân subiecte de actualitate. Organizatorii Grand Slam-ului parizian vor trebui să reflecteze foarte curând la toate acestea.
Paralel, avântul inteligenței artificiale în societate transformă diverse sectoare, automatizând procese, personalizând servicii și redefinind lumea muncii. IA oferă oportunități fără precedent pentru îmbunătățirea eficienței și accesibilității, dar ridică, de asemenea, provocări importante, în special în materie de confidențialitate și securitate.
Și dacă tenisul și-ar pierde sufletul? Cazul arbitrajului robotizat, între tradiție și modernitate dezumanizată 
Dosare - Arabia Saudită, accidentări, război și afaceri: culisele fascinante ale tenisului dezvăluite de TennisTemple 
Cupa Davis: între reforme, critici și cultură națională 
Paradoxul care divizează tenisul: între jucători epuizați și un calendar saturat, dar cu turnee demonstrative înmulțite