„A devenit imposibil de jucat”: meciul Williams-Capriati care a schimbat pentru totdeauna arbitrajul în tenis
Un meci decisiv Williams-Capriati pentru venirea hawk-eye-ului
Ideea de a integra hawk-eye-ul în turneele profesioniste a sunat ca o evidență în 2004. În sferturile de finală ale US Open între Serena Williams și Jennifer Capriati, reversul primei numite se transformase într-o lovitură câștigătoare. Dar arbitrii de linie nu văzuseră lucrurile la fel. Era o eroare printre multe altele care au sfârșit prin a-i costa meciul celei care a câștigat 23 de titluri de Grand Slam.
„Motivul pentru care hawk-eye-ul a devenit important este pentru că anunțau toate mingile mele ca fault, chiar dacă nu erau aproape de linii. Erau anunțate în mod sistematic afară. A devenit imposibil de jucat”, asigura Williams în august 2022.
Și Christopher Clarey, jurnalist sportiv american și autor pe tenis, a confirmat pentru CNBC. „Duelul dintre Williams și Capriati a fost fundamental. În timpul acestei confruntări, US Open a început să încerce un sistem de hawk-eye vizibil la televizor. Publicul larg avea astfel mai multe informații decât jucătoarele însele. Era o diferență mare între ceea ce vedeau oamenii și ceea ce se întâmpla cu adevărat pe teren.”
Împiedicarea cât mai multor erori prin ELC
Numeroasele decizii defavorabile lui Serena Williams în timpul acestei întâlniri au îngrijorat cu siguranță. Datorită acestui meci, obligația de a implementa hawk-eye-ul în stadioane la dispoziția jucătorilor părea indispensabilă.
La turneul din Miami din 2006, jucătoarea americană Jamea Jackson a fost prima care a solicitat posibilitatea de a revizui locul de pe teren unde o minge a ricoșat. În lunile următoare, US Open (2006), Australian Open și Wimbledon (2007) au început să folosească hawk-eye-ul.
Găsiți ancheta completă
Găsiți ancheta completă „Tehnologia în tenis: provocările unui arbitraj nou, între tradiție și modernitate dezinumanizată”, care va fi disponibilă în întregime în weekendul din 13 decembrie pe TennisTemple.
Cupa Davis: între reforme, critici și cultură națională
Paradoxul care divizează tenisul: între jucători epuizați și un calendar saturat, dar cu turnee demonstrative înmulțite
Formarea viitorilor campioni: focus pe declinul modelului public francez în fața academiilor private
Padelul amenință tenisul? Imersiune într-o revoluție care zdruncină ordinea stabilită