Benneteau aduce un omagiu lui Mahut: „Singura mea regretare adevărată este că nu am câștigat un Grand Slam cu Nico”
Julien Benneteau, fost căpitan al echipei Franței de BJK Cup, i-a adus un omagiu lui Nicolas Mahut, care, la 43 de ani, a disputat la începutul săptămânii meciul final al carierei sale la dublu, în turneul de la Paris.
Mahut și-a luat rămas bun de tenis în ultimele zile. Prezent la turneul de la Paris, unde a jucat proba de dublu alături de Dimitrov, francezul a dus o ultimă luptă frumoasă pe Court 2, dar, împreună cu bulgarul, a cedat în final, după un suspans, în fața perechii Hugo Nys și Edouard Roger-Vasselin (6-4, 5-7, 10-4).
În emisiunea Les Grandes Gueules du Sport de la RMC, Julien Benneteau l-a evoca pe prietenul său, Nicolas Mahut, cu care a împărțit momente frumoase, în special la dublu, de-a lungul carierei.
„A fost emoționant, pentru că sunt 25 de ani de carieră. Mai trăise deja un moment special la Roland Garros. Practicăm un sport foarte itinerant, chiar dinainte de începutul carierei profesioniste.
Călătorim, nu suntem niciodată acasă. Am locuit cu Nicolas Mahut la Polul Franța din Poitiers, la INSEP. Am fost împreună în cameră. Când aveam 20, 21 de ani, petreceam mai mult timp împreună decât cu restul familiilor noastre.
A fost emoționant cu fiul său pentru că spusese că nu a prea fost acolo. Astăzi, Nico (Mahut) are un palmares. În primul rând, a fost un foarte bun jucător la simplu, de vreme ce a fost în top 40 și a câștigat mai multe titluri în circuit.
Dar la dublu, a câștigat toate turneele de Grand Slam cu Pierre-Hugues Herbert, a câștigat Masters-ul. Pentru mine, este cea mai mare pereche de dublu franceză din toate timpurile. Este mai puternică decât Santoro-Llodra. Există unele echipe ale Mușchetarilor care au câștigat tot, dar aceea a fost altă epocă.
Forget-Leconte sunt învinși împreună în Cupa Davis cu unsprezece victorii în unsprezece meciuri, dar nu au jucat foarte mult împreună în circuit. Singura regretare adevărată pe care o am în cariera mea, pentru că ne-ar fi procurat o emoție excepțională, este că nu am câștigat un Grand Slam cu Nico.
Am jucat de mai multe ori în semifinale, iar apoi nu am jucat prea mult împreună în restul carierelor noastre. Un titlu de Grand Slam cu el ar fi fost o emoție diferită”, a afirmat Benneteau.
Cupa Davis: între reforme, critici și cultură națională
Paradoxul care divizează tenisul: între jucători epuizați și un calendar saturat, dar cu turnee demonstrative înmulțite
Formarea viitorilor campioni: focus pe declinul modelului public francez în fața academiilor private
Padelul amenință tenisul? Imersiune într-o revoluție care zdruncină ordinea stabilită