„Există prea mult tenis fără un adevărat interes”: acuzarea puternică a lui Tim Henman împotriva calendarului ATP
Pe măsură ce Masters 1000 se prelungește și turneele se succed fără pauză, Tim Henman atrage atenția ATP: este necesar să redăm sens și ritm calendarului. Sugestia sa: reduce durată marilor evenimente și reintroduce săptămâni adevărate de repaus.
Calendarul ATP a fost unul dintre cele mai importante subiecte de discuție ale sezonului 2025. Mulți jucători s-au plâns de densitatea sa și de organizarea Masters 1000 pe douăsprezece zile, care pare să aducă mai multe beneficii turneelor decât jucătorilor.
Înaintea finalei Masters, fostul număr 4 mondial Tim Henman și-a oferit analiza asupra calendarului, considerând că uneori îi lipsește „un fir conductor lizibil”:
„Uneori există prea mult tenis fără un adevărat interes. În februarie, poți număra până la douăsprezece turnee în patru săptămâni. Îl ai pe Sinner jucând aici, pe Alcaraz acolo, pe Zverev în altă parte și pe Djokovic în alt loc. Pentru fani, nu există un fir conductor lizibil.
A avea săptămâni fără tenis este un lucru bun. Acest lucru le permite jucătorilor să se odihnească și fanilor să regăsească dorința înainte de următorul turneu. Nu sunt un mare fan al F1, dar este destul de simplu de urmărit: o cursă la fiecare două săptămâni, aproximativ douăzeci de curse în total, puncte care se adună și pauze între ele.
Tenisul are atuuri formidabile, precum Marele Șlem și Masters 1000, dar turneele Masters de douăsprezece zile sunt prea lungi. Opt sau nouă zile funcționează mai bine: acest lucru le permite jucătorilor să evolueze la cel mai înalt nivel, având în același timp timp să se recupereze și să se odihnească.
În acest moment, este dificil pentru fani să se orienteze. Dacă aș putea schimba ceva, aceea ar fi organizarea calendarului.”
Cupa Davis: între reforme, critici și cultură națională
Paradoxul care divizează tenisul: între jucători epuizați și un calendar saturat, dar cu turnee demonstrative înmulțite
Formarea viitorilor campioni: focus pe declinul modelului public francez în fața academiilor private
Padelul amenință tenisul? Imersiune într-o revoluție care zdruncină ordinea stabilită